Povestea lui Mugurel Călinescu este a tânărului hotărât să lupte împotriva unui sistem absurd cu mâinile goale. Mugur Călinescu a fost unul dintre cei mai tineri opozanți ai regimului comunist, care, la doar 16 ani, s-a lăsat condus de optimismul tinereții și a început lupta împotriva nedreptății de unul singur. Lui Mugur Călinescu nu i-a fost frică, ci a preferat să își ia soarta în propriile mâini și să viseze la clipa eliberării. Speranța într-un viitor mai bun a fost cea care i-a dat curajul extraordinar de a se împotrivi regimului comunist la o vârstă fragedă.
Într-o perioadă în care ne căutăm lideri și modele, am ales să vă prezentăm printr-o serie de ilustrații create de artiști români poveștilor unor oameni care au rezistat în perioada regimului comunist. Rezistența nu există doar într-o formă extremă, agresivă. Oameni de tipuri diferite au luat atitudine în moduri variate împotriva sistemului. Nu trebuie să căutăm doar gesturi extraordinare, ori persoane mesianice. Schimbarea vine uneori din acțiuni mărunte, prin oameni surprinzători, a căror coloană nu se îndoaie după vânt. În fiecare săptămână vom prezenta câte o poveste, un om care a rezistat în felul lui și care poate inspira chiar și astăzi prin modelul lui. Mai ales astăzi. (texte: Adelina-Liana Țînțariu) (logo: Simina Pasca)
Virgil Ierunca (1920 - 2006)
Virgil Ierunca a rămas în memoria colectivă ca unul dintre reprezentanții de seamă ai exilului românesc în perioada comunismului, care, pe lângă scrierile sale critice la adresa regimului de la București, a fost și una dintre vocile inconfundabile ale postului de Radio Europa Liberă. Anticomunist convins, Virgil Ierunca a fost și un luptător împotriva uitării, povestind cu dedicație lumii occidentale despre modelele de curaj din România comunistă.
Corneliu Coposu (1914-1995)
Uitat de politicienii de astăzi, Corneliu Coposu rămâne un model de fermitate și umanitate.
După o ucenicie exemplară alaturi de marele om de stat Iuliu Maniu, care i-a deschis apetitul pentru politică, ajunge să își petreacă 17 ani din viață în închisorile comuniste.
Elisabeta Rizea (1912-2003)
Elisabeta Rizea este reprezentanta unei galerii impresionante de femei curajoase care s-au opus regimului comunist, supranumită „eroina din Nucșoara” datorită sprijinului pe care l-a dat rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului.
Iuliu Maniu (1873 - 1953)
Atunci când vorbim despre verticalitate și onoare în politica românească, Iuliu Maniu este fără îndoială unul dintre reprezentanții de seamă ai politicii de altădată.
Iuliu Maniu și-a dedicat viața politicii naționale, fiind președinte al Partidului Național-Țărănesc, de mai multe ori prim-ministru și unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918.
Monica Lovinescu (1923-2008)
Monica Lovinescu a fost una dintre cele mai importante voci feminine ale exilului românesc. Ea a fost, înainte de toate, o scriitoare de succes, reușind să publice încă de la o vârstă fragedă nuvele şi schiţe, sub atenta îndrumare a tatălui său, cunoscutul critic literar Eugen Lovinescu. După moartea tatălui său, începe să publice sub propriul nume, câștigându-și respectul breslei.
O importantă parte a activității ei s-a concentrat pe scrierile critice la adresa regimului comunist, prin care a dorit să arate lumii occidentale adevărata față a comunismului.
Doina Cornea (1929-2018)
Doina Cornea a fost una dintre cele mai curajoase și vocale dizidente române, difuzând nenumărate texte şi proteste prin intermediul postului Radio Europa Liberă, cu scopul de a face cunoscută opiniei publice internaţionale situația din România.
Publicistă, traducătoare, profesor, Doina Cornea a rămas în conștiința românească drept un simbol al luptei împotriva regimului comunist, fiind unul dintre oamenii care și-au sacrificat libertatea pentru a vorbi împotriva unui regim absurd și criminal.
Cornel Chiriac (1941-1975)
Cornel Chiriac a fost cel mai cunoscut comentator de radio în genurile pop, rock, jazz din România anilor '60.
Prin emisiunea sa „Metronom”, realizată pentru Radio București, Chiriac a introdus „muzica mare” - jazz și rock, trupe cu renume internațional - într-o Românie opacă la modernitate și rezistentă la cultura vestică.
Radu Filipescu (n. 1956)
Radu Filipescu este unul dintre cei mai cunoscuți disidenți români care, în perioada anilor `80, a organizat numeroase acțiuni de protest la adresa regimului comunist. Avea doar 27 de ani în 1982 când a început să se împotrivească regimului lui Nicolae Ceaușescu prin răspândirea de manifeste critice cu privire la situația din țară în cartierele bucureștene.
Toma Arnăuțoiu (1921-1959)
Despre partizanii anticomunişti din munţi s-au scris cărţi și studii întregi în anii de după căderea comunismului. Însă au rămas în memoria colectivă ca acei curajoși care s-au împotrivit regimului comunist până la ultima suflare. Rezistența armată anticomunistă s-a constituit odată cu pătrunderea trupelor sovietice în România și a durat până la începutul anilor ’60, când ultimii partizani izolați au fost capturați sau uciși de Securitate.
Gheorghe Ursu (1926-1985)
Artist: Stella Caraman
https://www.facebook.com/stella.caraman.art.
Text: Adelina-Liana Țînțariu
istorisesc.eu
Cazul lui Gheorghe Ursu a devenit cunoscut prin prisma cruzimii de care a dat dovadă Securitatea în anchetarea sa, într-o perioadă în care regimul ceaușist trecuse de la represiunea „pe față”, la una ascunsă. Pentru cei mulți, Ceaușescu voia să dea impresia că se distanțase de politica represivă din perioada lui Gheorghiu Dej.
Gheorghe Ursu fost un inginer constructor desăvârşit, scriitor şi poet, apropiat profesional de poeta Nina Cassian, care în urma arestării lui a decis să nu se mai întoarcă în țară. Gheorghe Ursu nu a acceptat să gândească după standardele regimului comunist, ci a scris și a vorbit liber, conștient de consecințe.
Emil Hidoș (1950 - )
Artist: Mura
http://madebymura.com/.
Povestea lui Emil Hidoș a ieșit la suprafață în acest an prin articolul Press One. Puțin cunoscut, exemplul lui este relevant pentru intoleranța și absurditatea regimului comunist.
La doar 19 ani, Emil Hidoș a fost urmărit de Securitate, anchetat și închis, pentru „crima” de a fi interesat de muzica străină.